Dexter, sezonul 3

In mare, sezonul 3 nu vine cu nimic diferit fata de sezonul anterior, in ceea ce priveste dinamica sau tensiunea acestuia. Episoadele 10 si 11 mi-au starnit insa un interes aparte pentru ca am avut senzatia ca scenaristii au apasat putin pe acceleratie.

In ceea ce priveste scenariul, pot spune ca acesta nu mai are aspectul liniar din primele doua sezoane, fiind oarecum bifurcat. Numarul personajelor noi e mai mare, iar firul epic se intinde in mai multe directii. Dexter ajunge sa isi faca noi prieteni, ii surade ideea de a se insura, e pus in postura de a decide daca va fi sau nu tata etc.

Sinopsis

In incercarea lui de a ucide un criminial, Dexter omoara din greseala o alta persoana, incalcandu-si codul, neverificand daca victima a comis crime. Se dovedeste ca cel ucis era fratele unui procuror, Miguel Prado, si membru al unei familii influente in oras.

Chiar daca lucrurile par a i se „infunda”, Dexter ajunge sa se imprieteneasca cu Miguel, iar in timpul liber sa joace golf cu acesta si sa ucida criminali...pentru inceput. Mai tarziu, Dexter isi da seama ca noul sau prieten incepe sa isi elimine proprii dusmani, chiar daca acestia nu au comis nici o crima. Din acest moment, intre cei doi incepe un meci de sah in care nu exista posibilitatea unei remize.

Anul aparitiei: 2008

Numar episoade: 12

Nota: 8,4 / raft B

Cu: Michael C. Hall

Gen: crima, mister, thriler

Limba: engleza

Dexter, sezonul 2

Dupa ultimele trei episoade din primul serial, sincer, ma asteptam la mai mult, dar nu pot sa spun ca sunt dezamagit complet. Am dat totusi de niste replici care m-au amuzat. Doua dintre ele le veti gasi mai jos.

1.Debra, sora lui Dexter, vine acasa, seara, intra pe usa si o gaseste pe Lila goala, cautand prin frigider (pana atunci cele doua nu se mai intalnisera). Prima nu prea sta la vorba cu cealalta si intra la frate-sau, in camera, pentru a ii cere explicatii si il gaseste pe acesta intins in pat, inconjurat de sute de lumanari aprinse.

Debra: Cine-i gagica asta !?

Dexter: Deb ... nu ti-a dat prin cap sa bati la usa ?

Debra: Cine-i ? Vrei s-o f*** sau vrei s-o arzi pe rug !? J

2. Debra si Lundy afla ca Lila foloseste o identitate falsa. In incercarea de a descoperi adevarata identitate a acesteia, are loc urmatorul dialog.

Debra: Cateaua, foloseste o identitate falsa.

Lundy: E si presupunerea mea.

Debra: Cum aflu adevaratul nume al Lilei ?

Lundy: Cred ca stii raspunsul.

Debra: Ii tai capul si ma uit la eticheta J

Primul dialog il veti gasi in episdul 7 iar pe cel de-al doilea in episodul 11.

Sinopsis

Niste scafandrii aflati in cautarea unor comori pierdute in golf, descopera cadavrele victimelor ucise de Dexter. Ca urmare, FBI-ul isi trimite oamenii sa colaboreze cu politia din Miami pentru a-l prinde pe cel pe care presa il numeste „Macelarul din Golf”.

Rita afla ca Dexter l-a drogat pe Paul pentru a il baga la puscarie si printr-un concurs de imprejurari, eroul nostru ajunge intr-un cerc de oameni care incearca sa isi trateze dependenta de droguri. Simuland o astfel de dependenta, Dexter incearca sa isi trateze nevoia de a ucide si sa inteleaga cine e de fapt, dupa ce o intalneste pe Lila, insa ... lucrurile incep sa se complice.

Pe scurt

Scenariul: bun

Coloana sonora: nimic schimbat fata de primul sezon

Limbaj vulgar: doar din partea Debrei

Nuditate: da

Sex: da

Anul aparitiei: 2007

Numar episoade: 12

Nota: 8,4/ raft B

Cu: Michael C. Hall

Gen: crima, mister, thriller

Limba: engleza

11 settembre 1683 (2012)

11 septembrie 1683 este o data importanta in lupta crestinismului dusa impotriva otomanilor. Profitand de neintelegerile existente intre foarte multe state europene, Imperiul Otoman planuieste sa asedieze Viena, ca un prim pas in ingenuncherea crestinilor.

Pe langa faptul ca acest oras era un simbol al crestinatatii apusene, mai constituia si un obiectiv strategic important deoarece permitea aducerea artileriei grele pe Dunare, ca sa amintesc doar unul dintre plusurile aduse turcilor.

Nu are rost sa aduc prea multe argumente in plan tactic ale acestui razboi deoarece in film se pune accentul mai mult pe motivele religioase. Pionii principali ai acestui razboi sunt Kara Mustafa, pasa care conduce turcii in ambitia acestora de a asedia Viena si un calugar, Marco D`Aviano, caruia Dumnezeu ii arata calea spre victorie.

In ciuda notei extreme de mici de pe IMDb (3,1), va recomand sa vedeti acest film daca va plac productiile istorice si nu numai.

Punctual

Scenariul: bun

Coloana sonora: buna

Consum alcool: nu imi amintesc

Limbaj vulgar: nu

Nuditate: nu

Sex: nu

Anul aparitiei: 2012

Nota: 8 / raft B

Regia: Renzo Martinelli

Cu: F. Murray Abraham, Enrico Lo Verso, Cristina Serafimi, Marius Chivu, Stefan Iancu

Gen: istoric

Limba: engleza

Shadow Dancer (2012)

Începând de astăzi, în cinematografele din România îşi va face apariţia „Dansatoarea din umbră”, film în care îl puteţi revedea pe Clive Owen. Titlul peliculei e înşelător deoarece coproducţia britanico-irlandeză nu are nici o legătură cu dansul. Derutant e şi începutul filmului care ne prezintă o secvenţă din copilăria lui Colette, anul 1973 mai precis, în care fratele ei este împuşcat şi îşi pierde viaţa.

Imediat după acest moment se face un salt în timp, până în 1993, când ni se prezintă din nou Colette, plimbându-se cu o bombă prin metroul londonez. Secvenţa anterioară pare să motiveze oarecum ceea ce urmează să facă. Însă nu e aşa.

Sinopsis

În timpul unui atentat cu bombă eşuat în metroul din Londra, Colette este prinsă de serviciul secret britanic MI5 şi constrânsă să devină informator pentru a destructura gruparea teroristă IRA. Aceasta este suspectată mai apoi de membrii grupării teroriste că ar colobora cu autorităţile şi îşi riscă viaţa. Prins în jocul de culise din interiorul serviciului secret, agentul care o racolase se vede nevoit să o salveze de unul singur.

IRA

Fiind un film în care personajele nu ne sunt prezentate prin dialogul dintre ele ci prin propriile acţiuni, e foarte greu pentru cineva care nu ştie nimic despre IRA să înţeleagă prea mult din poveste. De aceea cred că înainte de a vedea filmul, trebuie să ştiţi câte ceva despre această grupare.

Despre IRA (Armata Britanică Irlaneză) sunt multe de spus, însă pentru a înţelege filmul cred că e suficient să ştiţi că aceasta este o grupare paramilitară naţionalistă creată în 1919 a cărei principală motivaţie este înlăturarea dominaţiei britanice din Irlanda de Nord şi unirea acestei provincii cu Republica Irlanda.

Despre film

Nu ştiu dacă e un film care ar trebui văzut la cinema, dar cred că în faţa televizorului ar merita aruncat un ochi. Scenariul nu are puncte slabe. Poate singurul punct slab ar fi că scenaristul se aşteaptă ca spectatorul să aibă o minimă documentare în ceea ce priveşte activitatea teroristă din Regatul Unit din anii `90. Acesta e scris de Tom Bradby, fost corespondent ITV News în Irlanda de Nord (1993-1996) unde a fost responsabil cu subiecte precum: procesul de pace, acordul de încetare a focului semna de IRA şi vizita preşedintelui american Bill Clinton în Irlanda de Nord. Ca urmare a acestor experienţe, în 1998 publică cartea „Shadow Dancer”.

Cum spuneam mai sus, titlul filmului e puţin derutant acesta neavând nici o legătură cu dansul. „Shadow Dancer” este numele de cod al unui agent infiltrat de MI5 în IRA.

Anul apariţiei: 2012

Notă: 7,5 / raft B

Regia: James Marsh

Cu: Clive Owen, Gillian Anderson

Gen: dramă, thriller

Limba: engleză

The Notebook (2004)

Astăzi e 14 februarie şi poate, pentru unii, e o zi importantă. Cum vremea e mohorâtă, nu prea aveţi ce face pe afară. În parc bănuiesc că nu veţi mai găsi nici o veveriţă pe care să o fotografiaţi. Atunci, mă gândesc că vreţi să vedeţi un film care să se potrivească zilei. M-am gândit, iniţial, să fac o listă cu mai multe filme, dar, în final, m-am oprit la unul singur – The Notebook. Aşa că trageţi draperiile, daţi drumul la calorifer sau aruncaţi un lemn în sobă, luaţi-vă popcornul şi... vizionare plăcută J .

„Jurnalul” a apărut în 2004 în regia lui Nick Cassavetes, avându-i în distribuţie pe Ryan Gosling şi Rachel McAdams. Scenariul a fost scris de Jeremy Leven şi Jan Sardi şi este bazat pe romanul cu acelaşi nume scris de Nicholas Sparks. Chiar dacă nu a obţinut premii importante precum Oscarul, Globul de Aur, Palm D`Or etc, cui îi pasă !?

Producţia filmului a început încă din martie 1996 când au fost angajaţi primii scenarişti pentru a scrie scenariul, însă lucrurile nu au ieşit cum au vrut producătorii şi a mai trecut ceva timp până când Nick Cassavetes s-a alăturat echipei. El vroia un actor mai puţin cunoscut şi care să se încadreze în tiparul barbatului obişnuit, nici prea „chipeş” dar nici prea „hidos” aşa că s-a oprit la Ryan Gosling şi cred că a făcut cea mai bună alegere. Acesta şi-a jucat rolul foarte bine şi nu înţeleg de ce nu a fost măcar nominalizat la Oscar pentru cel mai bun actor în rol principal. A fost expresiv, a avut umor şi a jucat foarte bine scenele dramatice. Nici Rachel nu a fost mai prejos interpretând-o pe Allie Hamilton.

 Anul trecut, s-a încercat reeditarea succesului avut de film printr-o nouă producţie cu un scenariu asemănător – The Vow (2010). Rachel McAdams a apărut în rolul principal şi de această dată, însă Gosling a fost „înlocuit” cu Channing Tatum care nu a jucat rău, însă ... a fost altceva. Am fost criticat de multe ori când am spus că filmul de anul trecut nu o să aibă niciodată succesul celui din 2004 tocmai datorită faptului că Ryan Gosling lipseşte din distribuţie, dar îmi menţin părerea.

 Cu ce ne „cofruntăm” !?

Avem în faţă o poveste de dragoste care sparge toate barierele, învingând timpul, prejudecăţile celor din jur, diferenţele sociale şi de educaţie. Noah Calhoun, un tip ce face parte din clasa medie, o întâlneşte pe Allie Hamilton, o fată din înalta societate, la un carnaval şi se îndrăgosteşte de ea, la prima vedere. Chiar dacă Allie nu îi dă nici o şansă la început, Noah reuşeşte să îi capteze atenţia prin umorul său şi prin originalitate, de ce nu, chiar prin simplitate.

Ajung în scurt timp să se simtă bine unul în compania celuilalt, însă, cu timpul, ceea ce părea doar o iubire de o vară se transformă în ceva mult mai profund. Realizând acest lucru, familia lui Allie încearcă să îi despartă, cu succes pentru o perioadă. Allie se logodeşte cu Lon, un chipeş soldat american ce provine din aceleaşi pături sociale ca şi familia ei şi lucrurile încep să se aşeze în viaţa ei până ce ... vede o fotografie în ziar şi e pusă din nou să facă alegeri, lucru de care a fugit toată viaţa.

Concluzie

„The Notebook” e cea mai reuşită şi emoţionantă dramă romantică pe care am văzut-o de după anul 2000. Are momente tensionante, iar cei care vor vedea filmul, îşi vor aminti mult timp scena reântâlinirii celor doi (scena sărutului/ scena cu lacul).

Anul apariţiei: 2004

Notă: 9,4 / raft B

Regia: Nick Cassavetes

Cu: Ryan Gosling, Rachel McAdams

Gen: dramă, romantic, dragoste

Limba: engleză

The Big Bang Theory (2007)

Sinopsis

„Leonard şi Sheldon sunt nişte fizicieni geniali, minţi care înţeleg cum funcţionează universul, dar acest lucru nu îi ajută să interacţioneze cu oamenii, în special cu femeile. Toate acestea încep să se schimbe când Penny se mută alături de ei. Sheldon, colegul de cameră al lui Leonard, obişnuieşte să îşi petreacă nopţile jucând Klingon Boggle cu prietenii săi neadaptaţi social, Wolowitz şi Koothrappali. Leonard vede în Penny un întreg univers de posibilităţi... inclusiv iubirea.” Cam acesta ar fi sinopsisul oferit de CBS.

Ce avem noi aici

„The Big Bang Theory” a apărut pentru prima dată pe ecrane în 2007. Succesul obţinut a făcut ca în momentul ăsta să putem vedea sezonul şase. Dar care sunt incredientele acestei comedii de succes !?

Totul începe cu replicile amuzante şi „nevinovate” ale lui Sheldon şi Leonard aflaţi într-un laborator de donat spermă de către cei cu un IQ ridicat. Recurg la această metodă „jenantă” de strânge bani doar pentru a îşi upgrada banda la internet. Ce nu face omul pentru a naviga mai uşor pe internet şi pentru download-uri mai rapide J.

Întorşi acasă, cei doi colegi de apartament observă că au o nouă vecină, o blondă „apetisantă” şi puţin împrăştiată numită Penny. Foarte repede îşi dau seama că în afară de a locui în acelaşi bloc, nu au nimic în comun cu nou sosita, dar asta nu îi impiedică să se împrietenească, făcând astfel serialul mult mai interesant.

Din cercul de prieteni al celor doi mai fac parte Wolowitz şi Koothrappali. Primul e un evreu trecut demult de adolescenţă dar care pare încă prins în această etapă din viaţa. Este ahtiat după sex chiar dacă nu prea are parte de el şi încă locuieşte cu mama sa de sub papucul căreia nu a reuşit încă să iese. Cel de-al doilea e un indian ce nu poate comunică în prezenţa femeilor decât sub influenţa alcoolului. Pe parcursul serialului îşi mai fac apariţia şi alte personaje.

ATENŢIE ! Dacă aveţi un simţ al umorul dezvoltat peste medie, poate creea dependenţă. J

Anul apariţiei: 2007 (până în prezent are 6 sezoane)

Notă: 9/ raft B

Site: aici / Facebook: aici

Regia: Mark Cendrowsky,  Peter Chakos

Cu: Jim Parsons

Gen: comedie

Hachiko: A Dog`s Story (2009)

     „Hachiko: A Dog`s Story” este cel mai emoţionant film despre loialitatea animalelor pe care l-am văzut până acum. Pelicula se bazează pe o poveste adevărată petrecută în Japonia în prima partea a secolului XX şi este un re-make al altui film japonez din 1987 – Hachiko Monogatari.

Parker Wilson (Richard Gere) este un profesor universitar care face în fiecare zi naveta cu trenul pentru a ajunge la serviciu. Într-o zi, găseşte în gară un câine pe care îl aduce acasă şi de care se ataşează foarte mult. Ani de-a rândul, câinele îl însoţeşte în fiecare dimineaţă până la gară şi îl aşteaptă în fiecare seară la aceeaşi oră şi în acelaşi loc să se întoarcă de la facultate.

Într-o zi nefericită, Parker are un atac de cord şi decedează în timp ce predă. Timp de nouă ani, Hatchicho merge zi de zi la gară pentru a-şi întâmpina stăpânul chiar dacă acesta nu se va mai întoarce niciodată.

Chiar dacă vorbim de un film extrem de simplu şi scurt, el ne spune povestea unui câine ce ne predă o lecţie de viaţă despre iubire, loialitate şi compasiune.

Anul apariţiei: 2009

Notă: 8,2 / raft B

Regia: Lasse Hallstrom

Cu: Richard Gere

Gen: dramă, familie

The Green Mile (1999)

Astăzi, 10 decembrie 2012, actorul american Michael Clarke Duncan ar fi trebuit să împlinească 55 de ani dacă nu ar fi decedat la începutul lunii septembrie. Acesta suferise un infarct, după care nu şi-a mai revenit complet, cu aproape opt săptămâni înaintea decesului.

Am ales să scriu acum despre „The Green Mile” deoarece pelicula, împreuna cu ceea ce povesteam mai sus, ne demonstrează încă o dată că viaţa bate filmul.

În film, Duncan se afla la primul său rol principal şi îl interpreta pe John Coffey, un prizonier masiv, înalt de peste doi metrii, condamnat, în urma unei erori judiciare, pentru uciderea brutală a două fetiţe. Acesta avea puteri paranormale şi capacitatea de a scoate suferinţa şi boală din oameni, vindecându-i astfel. În viaţa reală exact asta nu a putut să facă: să îşi salveze propria viaţă.

Pelicula este o adaptare a celebrului roman al lui Stephen King, publicat în 1996. Acţiunea se petrece în anul 1935, în sectorul condamnaţilor la moarte al unei închisori din SUA şi dezvoltă povestea unui gardian (Tom Hanks) ce infiripă o relaţie neobişnuită cu cel despre care vorbeam.

Filmul e regizat de regizorul francez, Frank Darabont, cel care şi-a pus semnătura şi pe „The Shawshank Redemption” sau, cum e cunoscut la noi, „Închisoarea îngerilor”.

Anul apariţiei: 1999

Nota mea: 8,9 / raft B

Premii: 4 nominalizări la Oscar şi una la Globul de Aur în 2000

Regia: Frank Darabont

Cu: Tom Hanks, Michael Clarke Duncan

Gen: crimă, dramă

Limba: engleză

S-ar putea să vă placă şi: „The Shawshank Redemption” (1994)

Red Lights (2012)

„Red Lights” e un film ce ilustreză lupta dintre ştiinţă şi misticism, dintre scepticism şi speranţă. Oamenii au nevoie tot timpul să creadă în ceva, iar atunci când nu găsesc rezolvare la o problemă gravă, speră ca aceasta să vină de undeva, chiar şi de acolo de unde mintea noastră nu poate pătrunde. Nu trebuie să faci cine ştie ce studii sau sondaje ca să îţi dai seama că majoritatea oamenilor au o gândire intuitivă şi nicidecum analitică. E suficient să te uiţi în jurul tau, la cei pe care îi cunoşti, ca să îţi dai seama de asta.

Întodeauna, dacă va exista cel puţin un om care crede în puteri paranormale, vor exista doi, trei escroci care susţin că au astfel de abilităţi. Dr. Margaret Matheson şi partenerul ei, Tom Buckley, sunt cei mai buni investigatori ai fenomenelor paranormale. Oameni de ştiinţă, ei au demascat zeci de aşa-zişi clarvăzători, vânători de fantome sau vindecători prin credinţă.

Singura credinţă a celor doi, în acest demers, e că „există două categorii de oameni printre cei care susţin că au un har special: cei care cred cu adevărat asta şi cei care cred că cei doi nu îşi pot da seama că nu au, dar ambele tabere greşesc”.  Margareth susţine că oamenilor le e frică de faptul că dincolo de moarte nu ar mai exista nimic şi din acest motiv cred în fantome şi case bântuite. Existenţa spiritelor ar certifica într-un fel continuitatea noastră.

Simon Silver e singurul medium „nedemascat” de cei doi. Dacă Margareth refuză din anumite motive să îl investigheze, Tom crede că are în sfârşit ocazia de a demasca cea mai mare fraudă din lume şi porneşte singur în căutarea adevărului, devenind tot mai obsedat de dorinţa de a dovedii întregii lumi că Simon nu e decât un impostor. Va reuşi el oare !? Sau îşi va da seama că s-a înşelat !?

Urmărind filmul, aveţi ocazia să vedeţi cum stau lucrurile în privinţa fenomenelor paranormale din perspectiva unor oameni de ştiinţă.

      

Anul apariţiei: 2012

Notă film: 7,4 / raft B

Regie: Rodrigo Cortez

Cu: Cillian Murphy, Robert De Niro

Gen: mister, thriler

Limba: engleză