Aproape totul despre premiile Oscar

Academia Americană de Film

A luat fiinţă la 11 mai 1927 ca organizaţie profesională dedicată avansării artei şi tehnologiilor de producere a filmelor. În prezent, colegiul elector al academiei numără peste 5.800 de membrii, împărţiţi pe domenii de activitate (actorie, regie, machiaj, imagine etc.), cea mai numeroasă categorie fiind cea care îi desemnează pe actori, respectiv 1.250 de specialişti.

Trofeul

Statueta ce întruchipează un om cu o spadă în mână poartă acest nume, de Oscar, conform unei legende, datorită actriţei Margaret Herrick care ar fi exclamat la vederea trofeului că acesta seamănă cu unchiul său Oscar.

În prezent este înalt de 33 de centimetri şi cântăreşte 3,85 de kilograme fiind realizat din britanium, un aliaj de cositor, cupru şi antimoniu şi, apoi, placat cu nichel, cupru, argint şi aur de 24 de karate. Costul de producţie este de aproximativ 18. 000 de dolari pentru fiecare  statuetă.

La bază, acesta are un număr de serie gravat, iar pe o plăcuţă este scris textul „Statueta nu poate fi vândută, transmisă sau transferată fără a fi, anterior, oferită academiei”. Organizatorii au dreptul de preempţiune prin contract pentru suma de 10 dolari. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, din cauza crizei de metale şi a fondurilor reduse, premiile au fost realizate din ipsos pictat.

Premii

Acordate anual de către Academia Americană de Film cu sediul în Los Angeles, Oscar-urile sunt cele mai râvnite premii din industria cinematografică.

Prima ceremonie de acordare a premiilor a avut loc în data de 16 mai 1929, la hotelul Hollywood Roosevelt din Los Angeles, fără mari emoţii legate de aflarea câştigătorilor deoarece numele lor era cunoscut încă de pe 18 februarie.

La început, în concurs se prezentau filmele lansate în Los Angeles în perioada 1 august – 31 iulie din anul anterior ceremoniei de decernare. Acest lucru i-a permis lui Charlie Chaplin să obţină în 1973, cu Limelight, film realizat în 1952, premiul pentru cea mai bună coloană sonoră.

În prezent, alegerea câştigătorilor se face în două etape, prin corespondenţă. Mai întâi sunt nominalizaţi câte cinci candidaţi la fiecare categorie de către membrii Academiei care aparţin aceleiaşi specialităţi cu cei nominalizaţi pentru ca mai apoi câştigătorii de la fiecare categorie să fie aleşi de către toţii membrii Academiei. În ambele etape voturile sunt secrete şi nimeni nu cunoaşte votul celorlalţi. Voturile sunt centralizate de o firmă de revizie contabilă astfel încât până în momentul ceremoniei, numele câştigătorilor nu este cunoscut.

Prima ceremonie televizată a avut loc în 1953 când gazdă a fost actorul britanic de comedie Bob Hope, cel care a prezentat de cele mai multe ori decernarea premiilor, la 19 ediţii.

Festivalul de film de la Cannes

Cunoaştem foarte bine faptul că filmul la începuturile lui era un instrument de propagandă politică. Acest lucru a dat însă naştere unui festival de film care a devenit poate cel mai important din industria cinematografiei.

Guvernul francez a decis în 1939 să înfiinţeze Festivalul de la Cannes, datorită nemulţumirii, în mare parte, a faptului că Jean Renoir a pierdut la Festivalul de la Veneţia în faţa unei susţinătoare a nazismului. În acel an, nazismul prinsese rădăcini puternice nu doar în Germania, ci şi în alte părţi ale Europei. Acum nu putem şti dacă francezii au avut sau nu dreptate, însă trebuie să aplaudăm iniţiativa lor.

Deşi festivalul a fost iniţiat la 1 septembrie 1939, din cauza venirii celui de-Al Doilea Război Mondial, prima ediţia a avut loc abia în 1946, într-un cazino. Preşedintele juriului a fost Louis Lumiere, unul dintre artizanii apariţiei acestui festival, atunci în vârstă de 82 de ani.

Chiar dacă primele două ediţii au fost un real succes, festivalul s-a văzut din nou în postura de a nu se ţine – de data asta din cauza banilor, asftel că ediţiile din 1948 şi 1950 nu au avut loc.

La începutul anilor 50, organizatorii şi-au dat seama că plasarea festivalului în luna septembrie nu e una tocmai fericită deoarece principalii competitori îşi organizau festivalurile (cel de la Veneţia şi cel de la Berlin) la începutul anului. În plus, numărul turiştilor nu creştea pentru că luna septembrie se afla în afara sezonului turistic. Astfel că s-a luat decizia că acesta să fie mutat în luna mai.

În anii 50, festivalul a devenit din ce în ce mai cunoscut şi datorită apariţiei unor celebrităţi precum: Sophia Loren, Brigitte Bardot, Cary Grant sau Alain Delon.

Filmul „Marty” regizat de Delbert Man este primul film care primeşte „Palme d`Or”-ul. Acest lucru se întâmpla în 1955 când acesta a înlocuit vechiul premiu „Grand Prix”. De atunci şi până în prezent, „Palme d`Or”-ul se acordă celui mai bun film din competiţie.

Palme d`Or

Palme d` Or-ul este trofeul care răsplăteşte cel mai bun film înscris în competiţia festivalului de film de la Cannes. Până la crearea lui, cel mai bun film era răsplătit cu premiul „Grand Prix”.

Spre finalul anului 1954, la iniţiativa lui Robert Favre, cei care conduceau destinele festivalului, s-au întâlnit cu mai mulţi bijutieri pentru a  creea design-ul noului trofeu. A fost ales design-ul propus de creatorul de bijuterii, Lucienne Lazon.

Din 1964 până în 1974, organizatorii au decis să nu ma acorde acest trofeu.

De când a fost creat, Palme d`Or-ul nu a fost acordat decât unei singure femei, Jane Campion, o regizoare din Noua Zeelandă. Doar şase regizori au primit acest premiu de două ori: Francis Coppola, Shoei Imamura, Emir Kusturica, Bille August, fraţii Dardenne şi Michael Haneke.

Festivalul de la Cannes peste ani:

-1955 – se acordă primul Palme d`Or;

-1962 – crearea „La Semaine Internationale de la Critique”;

-1968 – festivalul nu are loc din cauze politice;

-1993 – Jane Campion este prima femeie regizor care primeşte Palme d`Or-ul pentru filmul “The Piano (La Lecon de piano)”;

-2000 – crearea “Cinefondation”.